Definitie
Recuperarea medicala reprezinta un domeniu de activitate complexa, care are mai multe componente: profesionala, educationala si sociala. Prin tratamentele de recuperare medicala se urmareste restabilirea capacitatilor functionale pierdute de o persoana in urma unei traume survenite din cauza unui accident sau a bolii.
Bineinteles, gradul de recuperare variaza in functie de gravitatea traumatismului, precum si de alti factori care influenteaza procesul de recuperare medicala. De asemenea, se urmareste si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii prin care persoanele ce urmeaza tratamente de recuperare medicala sa aiba posibilitatea de a munci sau de a avea o viata independenta.
Scopul este de a imbunatati si de a restabili capacitatea functionala si calitatea vietii pentru peroanele cu dizabilitati fizice, afectiuni dizabilitante si/sau handicap, obiectul fiind restabilirea functiei optime in contextul prezentei unor diverse leziuni fizice, tisulare si/sau functionale.
Dar de fapt, ce este recuperarea medicala (reabilitarea medicala) si ce aduce nou in gandirea medicala?
Prin recuperare medicala se intelege largirea cadrului asistentei medicale acordate pacientului prin includerea, de catre medic, in planul terapeutic si a perioadei de convalescenta, neglijata in trecut.
Obiectivul terapeutic care denumeste sfera de recuperare medicala era centrat pe vindecarea leziunii si restaurarea anatomica a organului sau segmentului lezat, se completeaza astazi cu preocuparea pentru restaurarea functiei, pe care natura nu o acorda spontan in cadrul unei convalescente pasive.
Prin recuperare medicala sunt prezente doua etape:
• etapa precoce, care incepe odata cu debutul bolii, in care, pe langa tratamentul clasic, medicamentos, chirurgical, ortopedic etc., se introduce, ca adjuvant, metodologia fizicala.
• etapa de recuperare medicala (sau recuperare functionala) propriu-zisa, in care terapia fizicala trece pe primul plan. La sfarsitul acesteia, pacientul se va putea intoarce la activitatea anterioara apreciindu-se ca este recuperat din punct de vedere functional sau va necesita o readaptare socioprofesionala care presupune orientarea lui spre o noua activitate sau profesie.
Recuperare Medicala dupa Covid (Recuperare Respiratorie)
Prin recuperare medicala persoanele cu probleme pulmonare deseori tusesc si produc mai multa sputa decat de obicei. Este important ca aceasta sputa sa fie indepartata din plamani pentru a imbunatati respiratia, pentru a preveni infectiile toracice si pentru a reduce atacurile de tuse. Prezenta sputei in plamani poate agrava simptomele respiratorii. Excercitiile si tehnicile de respiratie reprezinta o modalitate de a elimina sputa aceasta sputa.
Controlul respiratiei poate ajuta, de asemenea, atunci cand persoana simte ca ramane fara aer, sentiment care adesea, este insotit de frica, anxietate si panica. In aceste moment, este esential ca pacientul sa isi pastreze, pe cat posibil, calmul pentru a-si putea gestiona cat mai eficient respiratia.
Evaluarea – primul pas al programul de reabilitare respiratorie
Evaluarea fiecarui pacient care a trecut prin infectie COVID-19 se face de catre medicul specialist recuperationist, care ia in calcul urmatorii indicatori: sechelele functionale post-Covid-19, simptomatologia clinica si bolile asociate – pe care pacientul le avea anterior sau care s-au reactivat/agravat pe parcursul infectiei.
Pasul 2 al programul de reabilitare medicala respiratorie consta in punerea in practica a programul recuperator si presupune imbinarea tuturor mijloacelor terapeutice de care dispune specialitatea de fiziokinetoterapie si recuperare medicala:
- Oxigenoterapia hiperbara –imbunatateste incarcarea cu oxigen a aerului inspirat si, implicit, saturatia cu oxigen a sangelui arterial, ameliorand nivelul de oxigenare al tuturor organelor, inclusiv creier si muschi
- Programe kinetice adaptate si personalizate – urmaresc sa anterneze si sa imbunatateasca in primul rand functia respiratorie, devoltand elasticitatea cutiei toracice, intarind muschii respiratori – mai ales diafragma si peretele abdominal, generand modele noi de respiratie – adaptate particularitatilor fiecarui pacient – care sa-i puna in valoare integral resursele anatomo-functionale
- Proceduri electroterapice cu efect antialgic, antiinflamator la nivel local si regional, ca si efect reflex la distanta si general.
Timpul de recuperare medicala dupa o vatamare, precum si repausul corect, sunt doua elemente mai importante decat isi dau seama majoritatea oamenilor. Explicam pas cu pas ce este o recuperare medicala dupa accident vascular cerebral (AVC), cand este utila si care sunt specialistii care sunt implicati in realizarea si aplicarea planului de tratament.
In Romania, Accidentele Vasculare Cerebrale (AVC) sunt cauza nr.1 de mortalitate la adulti, la acelasi nivel cu bolile coronariene, calificandu-se ca o problema de sanatate publica. Cel putin la fel de important este faptul ca AVC sunt si cea mai frecventa cauza de invaliditate – nu doar dizabilitate fizica, cat si mentala (cca. 20-25% dintre supravietuitorii unui prim AVC dezvolta o forma de dementa in urmatorii 5 ani).
Exista doua tipuri principale de AVC:
- AVC Ischemic – apare atunci cand un vas de sange care duce la creier se blocheaza.
- AVC Hemoragic – apare atunci cand un vas de sange din creier cedeaza.
Principalul obiectiv al neuroreabilitarii este invatarea motorie. Aceasta tehnica permite realizarea de noi sinapse, modificari in sinapsele existente si productia de substante neurotransmitatoare cu rezultate in reluarea functiilor motorii pierdute prin leziunile cerebrale.
Pacientii efectueaza kinetoterapie pasiva si activa. Miscarile “pasive” sunt cele in care terapeutul ajuta pacientul, in timp ce miscarile „active” sunt efectuate de catre pacient fara ajutor din partea terapeutului. Exista o corelatie intre gradul de invatare motorie si “intensitatea” si frecventa tehnicilor de kinetoterapie. Invatarea motorie nu trebuie sa lipseasca din procedurile de reabilitare medicala si este responsabila de cele mai multe rezultate in recuperarea deficitelor motorii.
Pe acelasi model ca invatarea motorie se bazeaza recuperarea limbajului vorbit sau scris.
- Terapia logopedica stimuleaza plasticitatea cerebrala cu posibilitatea “reprogramarii” zonelor sanatoase din vecinatea leziunii sau ale zonelor omoloage din emisferul opus. Prin suite de exercitii de gimnastica fonarticulara, de corectare a pronuntiei sunetelor, silabelor, cuvintelor sau prin exercitii de intelegere a limbajului vorbit/scris pacientul recupereaza in timp functiile pierdute. Recuperarea limbajului este un proces laborios, de durata. Suportul familial este important si scurteaza timpul de recuperare.
- Terapia ocupationala (ergoterapia) este un ansamblu heterogen de tehnici de recuperare medicala ce au ca obiectiv recastigarea independentei si reinsertia sociala. Prin mijloace recreative (pictura, muzica, jocuri distractive adaptate persoanelor cu dizabilitati), activitati casnice, sau mici activitati mestesugaresti, pacientul invata sa se descurce independent in treburile cotidiene. O terapie ocupationala eficienta reuseste sa redea pacientului inclusiv abilitatile profesionale anterioare bolii. Un rol important il joaca suportul psihologic si consilierea vocationala.
Alaturi de tehnicile “clasice”, ultimii ani au adus noi metode de reabilitare: CIMT (Constraint-Induced Movement Therapy), BWSTT (Body-Weight Supported Treadmill Training), stimularea electrica neuromusculara transdermala, stimularea magnetica transcraniana, reabilitarea prin realitatea virtuala etc.
Recuparare Medicala dupa Fractura de Glezna
O fractura de glezna este una dintre cele mai frecvente leziuni osoase sau articulare pe care o persoana le poate avea. Acest lucru i se poate intampla oricui, indiferent de varsta, sex sau abilitate atletica, indiferent daca sunteti tipul de persoana care se bucura de sport, sau tipul de persoana sedentara. Explicam totul despre recuperare medicala dupa fractura de glezna, acum.
Fracturile de glezna apar aproape intotdeauna in timpul unui eveniment traumatic la corp. Accidentele auto, caderile si leziunile sportive pot duce la fracturi de glezna. Semnele comune ale unei fracturi de glezna includ durere, umflare, vanatai si incapacitatea de a suporta greutatea pe glezna rupta.
Adesea, gradul de durere, incapacitatea de a merge sau ingrijorarea ca un os poate fi rupt este ceea ce va poate determina sa cautati ingrijiri in situatii de urgenta. In acest caz, este benefic sa apelati la specialisti in recuperare medicala dupa fractura la glezna.
Timpul de recuperare medicala pentru o glezna rupta poate varia de la 6 la 12 saptamani. In functie de gravitate, timpul necesar poate fi mai mult. Dupa ce fractura a fost diagnosticata complet, veti primi un plan de tratament. Planul de tratament depinde de tipul si gravitatea leziunii.
Medicul este cel care recomanda cel mai bun tratament pentru tipul de fractura de glezna. Asigurati-va ca urmati sfaturile si indrumarile lui. Este posibil sa aveti nevoie si de radiografii in timp ce fractura se vindeca, pentru a va asigura ca se vindeca corect.
Daca aveti leziuni extinse, glezna rupta poate fi tratata doar cu interventie chirurgicala. Unele interventii chirurgicale vor trebui sa fie facute imediat pentru a va asigura ca oasele sunt reparate rapid.
Daca fractura de glezna nu este dislocata, iar medicul considera glezna stabila, este posibil sa fiti tratat nechirurgical.
Recuperare Medicala pentru Fractura Mana (Radius Dislata)
Prin recuperare medicala dupa fractura de radius distala difera in functie de tratamentul ortopedico-chirurgical al acesteia, deoarece tipurile de fracturi sunt variate si optiunile de tratament sunt atat de numeroase, recuperarea fiind si ea diferita pentru fiecare persoana.
Din cauza tendintei articulatiei pumnului de a forma rapid o rigiditate permanenta, programul de reabilitare medicala trebuie sa inceapa cat mai curand posibil. Amanarea inceperii kinetoterapiei va avea ca rezultat o articulatie a pumnului si o mana rigide, cu o functionalitate precara, indiferent de vindecarea radiologica a osului.
Tratamentul fizical-kinetic consta, adaptat la fiecare situatie in parte, in posturari, mobilizari pasive manuale ale tuturor articulatiilor degetelor, mainii ,pumnuluisi antebratului, masaj terapeutic uneori sau alte terapii manuale, exercitii de crestere a fortei musculare, de stimulare a proprioceptiei, elemente de ergoterapie sau terapie ocupationala , aplicatii cu gheata sau caldura in functie de necestiate.
Cea mai mare parte a pacientilor cu acest tip de fractura se reintorc la activitatile obisnuite dinainte de accidentare, insa tipul fracturii , tratamentul aplicat si raspunsul la tratament al fiecarui organism in parte poate duce la rezultate diferite pentru fiecare pacient. Aproape toti pacientii vor avea o anumita rigiditate la nivelul mainii, pumnului sau antebratului. Aceasta se va diminua, in general, dupa 1-2 luni de la scoaterea gipsului sau dupa interventia chirurgicala si va continua sa se imbunatateasca timp de cel putin1- 2 ani.
Ca si activitate sportiva, majoritatea pacientilor vor putea relua activitatile usoare, cum ar fi inotul sau exercitii de fitness pentru trenul inferior , dupa 1-2 luni de la suprimarea imobilizarii in aparat gipsat sau dupa interventia chirurgicala. Activitatile mai solicitante, cum ar fi schiul sau fotbalul pot fi reluate dupa 3-6 luni de la accidentare.
Recuperare Medicala pentru Hernie de Disc
Hernia de disc este o afectiune des intalnita si apare atunci cand unul dintre discurile coloanei vertebrale se deplaseaza. Un plan de recuperare medicala pentru hernia de disc este prima optiune de tratare a acestei afectiuni deoarece este noninvaziva. Procedurile nu ofera doar o ameliorare rapida a durerii, dar va ajuta sa va recuperati si sa preveniti accidentari viitoare. Cum se intampla recuperarea medicala dupa interventia chirurgicala, aflati din acest material.
Tratamentul pentru hernia de disc incepe, de obicei, cu tehnici medicale non-chirurgicale. Majoritatea persoanelor care au suferit de hernie de disc se recupereaza fara interventii chirurgicale. De obicei, pacientilor li se recomanda recuperarea medicala a herniei de disc inainte de a lua in considerare o interventie chirurgicala.
Tratamentele de recuperare medicala se concentreaza pe ameliorarea durerii si imbunatatirea miscarii spatelui. Primul obiectiv al tratamentului de recuperare medicala pentru hernia de disc este controlul simptomelor.
In primele sedinte de recuperare medicala pot fi utilizate tratamente termice, ultrasunete sau stimulare electrica. Aceste forme de tratament sunt utilizate in principal pentru a ajuta la reducerea durerii si inflamatiei, astfel incat sa va puteti relua activitatea normala cat mai curand posibil.
Scopul principal al recuperarii medicale este sa va invete cum sa preveniti problemele viitoare. Fizioterapeutul discuta, de asemenea, strategiile pe care le puteti utiliza daca simptomele se declanseaza din nou.
Exista multe tehnici de recuperare medicala dupa o operatie de hernie de disc. Tratamentele pasive va relaxeaza corpul si pot include masaje, diverse terapii si stimulare electrica.
Programul de recuperare medicala dupa operatie hernie de disc incep, de obicei, cu tratamente pasive. Odata ce corpul se vindeca, se pot incepe procedurile de recuperare medicala propriu-zisa, care va intari corpul si va preveni aparitia durerii. Specialistii vor lucra cu pentru a dezvolta planul care vi se potriveste cel mai bine.
Recuperarea medicala dupa operatia de hernie de disc este mai complexa. Unii pacienti parasesc spitalul la scurt timp dupa operatie. Cu toate acestea, unele interventii chirurgicale impun pacientilor sa stea in spital cateva zile.
Recuperare Medicala pentru Gonartroza
Gonartroza sau osteoartrita articulatiei genunchiului este o boala degenerativa a articulatiilor, provocata de degenerarea cartilajului pana la distrugerea completa a acestuia, avand ca rezultat deformarea articulatiei; astfel, reactiile inflamatorii mai putin severe sunt fenomene secundare, aparute din procesele de degenerare. In mai mult de jumatate din cazurile in care un genunchi este afectat, ambii genunchi vor prezenta gonartroza.
Inceputul patologiei este de obicei asociat cu modificari structurale ale tesutului cartilajului la nivel molecular. Apoi, procesul implica cartilajul hialin, care devine tulbure, are o grosime redusa si este acoperit cu crapaturi microscopice stratificate si mixte. Procesul patologic are ca rezultat distrugerea finala a cartilajului mic si cel mare si, in acelasi timp, expunerea articulatiei osoase. Corpul reactioneaza instinctiv la disparitia cartilajului prin cresterea osoasa in zonele periferice, ceea ce duce la cresterea osteofitelor.
Principalul factor de risc este excesul de greutate. Fiind supraponderali sau obezi joaca un rol major, deoarece este suficient ca indicele de masa corporala sa fie mai mare de 27 pentru ca riscul de a dezvolta osteoartrita genunchiului sa fie multiplicat de trei ori.
Practicarea sporturilor de top este un alt factor de risc cunoscut. Sporturile de contact (in special fotbalul si rugby-ul) expun genunchii la leziuni serioase.
Indepartarea meniscului (partial sau total) si deformarea genunchiului reprezinta doi alti factori de risc pentru dezvoltarea osteoartritei.
Recuperare medicala pentru Coxartroza
Cea mai comuna cauza in cazul unei tulburari articulare este distrugerea cartilajului articular, care se poate dezvolta in artrita a soldului sau coxartroza. Distinctia intre artrozele primare cu cauze necunoscute si artrozele secundare se face dupa anumite tulburari de baza (malformatii congenitale, reumatism, tulburari circulatorii, accidente).
Coxartroza este o boala destul de frecventa, diagnosticata in principal la pacientii din grupul de varsta mijlocie si batranii, ca o patologie degenerativ-distrofica a articulatiei soldului. Coxartroza, ale carei simptome in stadiile tardive ale cursului sau se manifesta sub forma atrofiei musculare a zonei afectate, combinate cu o scurtare a membrelor, se dezvolta intr-o maniera treptata, pe o perioada de cativa ani.
In cazul coxartrozei, articulatia isi pierde din ce in ce mai mult locul, se formeaza depuneri osoase de-a lungul marginilor, iar particulele de abraziune provoaca dureri repetate. Pierderea cartilajului are ca rezultat o rigiditate marita a articulatiei. In acelasi timp apar dureri, ele fiind initial asociate cu miscarea de dupa perioade de inactivitate si stress. Mai tarziu, durerile apar si in timpul noptii si in starile de repaus, ceea ce duce la o limitare din ce in ce mai mare a intervalului de mers si, in final, la o reducere a calitatii vietii.
Displazia soldului este o afectiune congenitala articulara care are originea in subdezvoltarea oaselor si ligamentelor articulare, astfel incat anumiti copii dezvolta deseori subluxatii si dislocari ale capului femurului. Unii oameni pot avea displazie si nici macar nu stiu, pana o gasesc accidental, de exemplu, cand fac o radiografie. Acesti pacienti pot dezvolta osteoartrita cauzata de displazie, afectiune ce apare in general la femei intre 25 si 55 de ani. Acest lucru se datoreaza faptului ca activitatea fizica redusa ajuta articulatia sa functioneze in mod normal. La femeile tinere, boala se poate dezvolta in timpul sarcinii si dupa nastere, iar in cazul persoanelor mature si varstnice se intampla dupa scaderea activitatii fizice de dupa pensionare.
Simptomele coxartrozei bilaterale sau simetrice sunt aceleasi, dar sunt prezente la ambele extremitati. O caracteristica specifica este ca procesul patologic se extinde la nivelul coloanei lombosacrale. Miscarile minore duc la deformarea coloanei vertebrale si, in timp, apare proeminenta discurilor intervertebrale si indoirea coloanei vertebrale.
Perioada recuperarii active, a mobilitatii fara sprijin, incepe dupa 4-5 saptamani de la operatie cand progresiv se institue o recuperare ampla musculara si a mobilitatii articulare. Sprijinul este interzis.
Perioada de recuperare medicala debuteaza printr- o prima etapa de 2-3 saptamani, cand bolnavul este mutat intr- un pat cu cadru de recuperare, dotat cu scripeti pentru a asista la inceput miscarile active. Deci se incepe cu: miscari activo-pasive, flexie-extensie a genunchiului indirect si numai partial la sold, deoarece ele se fac la planul patului.
Dupa inca 10-14 zile bolnavul este apt de a se deplasa la fotoliu, apoi sa mearga propriu-zis fara incarcare, la inceput pe cadru, apoi in carje. Din acest moment se intensifica gradul de recuperare medicala, atat in ceea ce priveste musculatura, cat si mobilitatea articulara, printr-un travaliu dinamic.
Tipurile de coxartroza sunt urmatoarele:
- Coxartroza de gradul 1 se caracterizeaza prin aparitia senzatiilor de durere periodica la pacienti, aceasta fiind observata dupa anumite forme de activitate fizica (alergare, mers, etc.). In mod predominant, localizarea durerii este concentrata in articulatia soldului, dar nu este exclus ca aceasta sa apara in articulatia genunchiului sau in coapsa. De regula, odihna promoveaza disparitia durerii. Nu exista restrictii in miscarile din aceasta etapa, nu exista anomalii in mers, nu exista, de asemenea, modificari ale fortei musculare. Femurul este aproape neschimbat. Se constata o ingustare inegala a decalajului articulatiei.
- Coxartroza de gradul 2 este insotita de o durere crescuta, care se manifesta intr-o forma si mai pronuntata. In plus, fata de durerea care apare in articulatie, exista de asemenea o legatura a durerii care trece la coapsa si la zona inghinala. In plus, senzatia de durere apare chiar daca pacientul este in repaus, iar muschii, datorita carora se asigura miscarea si flexia, isi pierd functionalitatea caracteristica. Exista deformari ale capului femural, precum si cresterea volumului acestuia.
- Coxartroza de gradul 3 se caracterizeaza printr-o manifestare persistenta a durerii, nu numai in timpul zilei, ci si pe timp de noapte. Exista dificultati pronuntate in mersul pe jos, este nevoie de sprijin si de folosirea unui baston. In plus, exista atrofia muschilor piciorului inferior, coapsei si feselor. Datorita slabiciunii muschilor femurali, ablatia pelviana are loc in planul frontal, in timp ce membrul este scurtat pe partea afectata. Pentru a compensa scurtarea reala, pacientul trebuie sa incline torsul cand merge, iar deplasarea centrului de greutate conduce la o crestere accentuata a sarcinii, care, intr-un fel sau altul, cade pe articulatia afectata.
Concluzie
Primul lucru pe care trebuie sa-l faci este programarea la un consult de specialitate. Medicul de recuperare medicala iti va evalua starea de sanatate prin efectuarea unui examen clinic general si local si prin anamneza (discutie despre antecendetele tale medicale). La final, va propune o schema de tratament pe care o va discuta cu tine.
Al doilea pas este efectuarea sedintelor de recuperare medicala recomandate, sub indrumarea unui kinetoterapeut. Astfel, te asiguri ca faci corect exercitiile fizice, iar terapia are efectul scontat. Complementar, poti face si sesiuni de fizioterapie, pentru ca timpul de recuperare sa fie mai redus.
